♥️ Programează prima ședință gratuită!
Planul de siguranță pentru situația de criză psihologică

Photo by Karl Edwards on Unsplash

Planul de siguranță pentru situația de criză psihologică

Cuprins

Fă-ți un plan de siguranță psihologică pentru momentele dificile

Planul de siguranță e un document care detaliază ce să faci într-un moment de stres intens sau de criză. Poți descărca o versiune pe care să o completezi direct pe măsură ce parcurgi acest material.

Când suntem în stare de suferință intensă, primul nostru impuls este să încercăm să scăpăm prin orice mijloc ne este la îndemână, fără să ne gândim la consecințe. Căutăm o soluție rapidă să ne schimbe starea pe care simțim că nu o mai putem suporta. Exemple comune sunt consumul de alcool, medicamente sau droguri, mâncatul în exces, lovirea unor obiecte sau persoane din jur și autovătămarea (provocarea intenționată de tăieturi, zgârieturi, arsuri etc). Toate aceste comportamente s-ar putea să funcționeze pentru scurt timp, să ne scape de stările neplăcute, dar problema inițială va persista. În plus, metoda folosită vine deseori cu alte consecințe negative care agravează situația inițială: stricăm relații importante, ne pierdem timpul, banii, reputația, ne distrugem sănătatea și ne punem viața în pericol.

De aceea, este o idee bună să găsim soluții mai sănătoase cu mintea limpede, înainte să ajungem într-o situație de criză. Într-o stare de calm ne putem oferi nouă înșine sfaturi utile pentru momentele de stres, ca și când ne-am ajuta un prieten apropiat.

Nu încerca să elaborezi acest plan dacă te simți foarte supărat/ă. Ai nevoie de starea de calm pentru a putea găsi cele mai potrivite soluții pentru tine.

Elaborarea planului de siguranță

Descarcă documentul sau ia o foaie de hârtie și notează pe scurt:

  1. Semnale de alarmă

Există gânduri, imagini, stări, situații sau comportamente care indică pentru noi faptul că începem să ne pierdem calmul și că nu mai gândim limpede.

Poate principalul semnal de alarmă că ne îndreptăm spre o situație de criză o constituie apariția emoțiilor puternice de tristețe, rușine, vinovăție, frică sau furie. De obicei ele vin însoțite de senzații corporale specifice, cum sunt bătăi puternice și rapide ale inimii, valuri de căldură, dureri de cap, greață, dificultăți de respirație, nod în gât, golul în stomac, tensiune musculară, insomnie șamd.

Ce emoții și senzații indică pentru tine o stare de distres?

În același timp, mulți oameni încep să aibă gânduri foarte critice despre ei sau să devină foarte deznădăjduiți: „Nu sunt în stare de nimic”, „Nu mai suport”, „Ce rost mai are?”, „Nimănui nu-i pasă de mine”, „Merit să sufăr/să fiu pedepsit” etc.

Ce tipuri de gânduri tind să apară în mintea ta în astfel de situații?

Alte potențiale semnale de alarmă sunt imagini foarte supărătoare care îți vin în mod repetat în minte: amintirea unui eveniment negativ (pierdere, umilire, frică intensă), retrăirea unei traume (flashback-uri) sau vizualizarea unei metode prin care ai putea să te rănești sau să-ți iei viața.

Ce imagini ar fi semnale de alarmă pentru tine?

Nu în ultimul rând, o situație foarte negativă se asociază de obicei cu o serie de acțiuni: „pășitul în cerc” și mersul agitat, izolarea și evitarea altor oameni, plânsul, tremuratul, agresivitatea, lovitul obiectelor, mergând până la rănirea propriei persoane și pregătirea pentru o tentativă de sinucidere.

Ce fel de acțiuni te-ai surprins că faci într-o situație foarte negativă?

  1. Asigurarea siguranței mediului

Gândește-te spre ce te-ar împinge primul impuls și ce fel de alegeri ar trebui evitate, pentru că nu sunt bune pentru tine.

Ce locuri, situații sau oameni ar fi bine să eviți pentru a rămâne în siguranță?

Ce poți face acum, în stare de calm, pentru a te asigura că mediul în care trăiești este unul sigur pentru tine într-o stare de criză? Există obiecte la îndemână cu care ai putea să-ți faci rău? Poți să le îndepărtezi din jurul tău sau să îngreunezi accesul la ele? Poți să le arunci, să le dai altor persoane, să le încui sau să faci dificil accesul la ele?
Dacă unele dintre ele nu pot fi eliminate, poți să pui lângă ele o copie a acestui plan de siguranță?

Cum poți reduce accesul la mijloacele de a-ți face rău?

  1. Lucruri pe care le poți face singur ca să te simți mai bine

când treci printr-o situație de stres intens sau te simți foarte rău psihologic.
Ce activități te-au calmat și te-au făcut să te simți mai bine în trecut? Gândește-te la acele lucruri pe care le poți face fără a necesita prezența altcuiva, care te-ar ajuta să-ți schimbi starea de spirit fără să cauzeze probleme mai târziu.

Există vreo activitate suficient de interesantă care să-ți capteze atenția cât să-ți permită să depășești starea negativă cu care te confrunți?

Poate îți place să dezlegi integrame, Rebus-uri, Sudoku sau să te joci pe calculator. Poate poți să citești o carte captivantă.

Poate te-ar ajuta să recitești mesaje sau email-uri de la persoane dragi sau să te uiți la poze cu prietenii?

Poți anticipa un eveniment pozitiv viitor? Încearcă să-ți imaginezi și să notezi toate detaliile care-ți vin în minte: ce se va întâmpla? Unde, când, cum? Cine este implicat? De ce e important pentru tine acest eveniment?

Ai o rutină de relaxare? Poți să faci un duș sau o baie caldă? Îți place să mergi într-un loc anume, să porți anumite haine, să asculți ceva în mod deosebit?

Unii oameni se simt mai bine dacă vizionează un film sau o emisiune TV, dacă ascultă muzică, cântă sau dansează. Dar atenție, muzica tristă ne poate înrăutăți starea!

Unele persoane preferă să citească materiale religioase sau spirituale, să se roage sau să mediteze, găsind aceste activități foarte eficiente pentru a se aduna și a-și recăpăta echilibrul.

Pentru alte persoane, o simplă plimbare sau joaca cu animalul de companie sunt suficiente să le scoată dintr-o stare de distres.

Pentru relaxare poți practica respirația lentă, cu prelungirea expirului. Un astfel de exemplu este respirația în ritm 3-3-6 pentru calmare rapidă: inspiră numărând până la 3, ține-ți respirația numărând până la 3 și expiră numărând până la 6.

Încordarea timp de 5-10 secunde și relaxarea progresivă a grupelor musculare timp de 10 - 15 secunde este încă o modalitatea de a ne relaxa, care poate fi practicată în mod subtil aproape oriunde ne-am afla.

Mișcarea este o modalitate excelentă de reglare emoțională pentru că activarea fiziologică din timpul exercițiilor fizice (a sistemului nervos simpatic) induce apoi reacția de relaxare și recuperare (a sistemului nervos parasimpatic). Îți permite locul și contextul în care te afli să faci puțină mișcare? Te poți duce la o sală de fitness, într-un parc, pe un teren de sport sau într-o grădină pentru alergare sau practicarea unui sport, dar nu e nevoie de mult spațiu sau de echipament special pentru a face mișcare. Simpla alergare pe loc sau o serie rapidă de genuflexiuni și flotări îți poate activa suficient corpul pentru a declanșa apoi reacția de calmare.

Și dacă nu-mi vine (să socializez, să mă plimb, să mă ridic din pat)?

Chiar dacă n-ai motivație să începi, încearcă să acorzi un timp limitat pentru activitatea respectivă (de exemplu 20 - 40 min), să o începi chiar dacă nu ai chef și, după ce timpul propus s-a scurs, să decizi dacă să continui sau să te oprești. Majoritatea oamenilor constată că s-au simțit mai bine decât anticipau, după ce au realizat activitatea, mai ales dacă aceasta a presupus socializare.

  1. Oameni și contexte sociale care te pot ajuta să-ți distragi atenția de la gândurile negative

Gândește-te la oameni a căror prezență îți face plăcere, care le lasă încărcat/ă de energie, încurajat/ă și calm/ă. Nu e neapărată nevoie să discuți cu ei momentul de criză cu care te confrunți, poate fi suficient să ai o conversație care să-ți capteze atenția.
Deschide agenda telefonică și notează aici numele și numere lor de telefon (sau contactul pe rețele sociale). Vei avea astfel la îndemână lista cu oamenii ca căror companie o poți căuta în momentele foarte dificile pentru a socializa.

  1. Reamintește-ți motivele pentru care vrei să trăiești

Care sunt lucrurile importante pentru tine și care te fac să simți că viața merită trăită?
Pot fi oamenii dragi, animalele de companie, locuri pe care vrei să le vezi, activități pe care vrei să le faci, abilități noi pe care vrei să le dobândești, dorința de a sprijini pe cineva, copii sau alte persoane care depind de tine.

  1. Oameni cărora le pot cere ajutor direct

Notează aici oamenii în care ai suficientă încredere să-i contactezi pentru a vorbi direct despre cum te simți atunci când traversezi o situație de criză. Pot fi membri ai familiei sau prieteni apropiați, profesori sau mentori, persoane despre care știi că te pot asculta și sprijini, care își păstrează calmul în situații dificile.

  1. Profesioniști care te pot sprijini

Gândește-te la acele persoane din domeniul medical sau al sănătății mintale la care puteți apela când traversezi un moment foarte dificil: medicul de familie, psihiatrul, psihoterapeutul sau psihologul etc. și notează numele, rolul lor și numărul de telefon.

Adaugă liniile de suport în cazul în care nu reușești să intri în contact cu niciuna dintre persoanele de mai sus:

Linia DepreHub de sprijin psihologic 24/7, gratuit și confidențial: 0374 456 420 (Adulți), 0374461461 (Adolescenți și tineri), 0374451362 (pentru mame), 0374456444 (suport pentru dependențe și familii), 0374078078 (elevi, părinți și profesori). Convorbirile de 20 - 30 min oferă ascultare, susținere și ghidaj către resursele potrivite.

Linia anti-suicid România: Vineri, Sâmbătă și Duminică, între 19:00 – 07:00 la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau prin email în formatul 24/7 la sos@antisuicid.ro cu recomandarea să verifici în căsuța de spam dacă nu primești răspuns în termen de maximum 2 zile lucrătoare.

  1. Ține acest plan cu tine!

Fă-i o poză cu telefonul și pune-o într-un loc ușor de accesat (la favorite, la notițe etc.). Poți să faci mai multe copii după aceast plan pe care să le păstrezi în geantă, în casă, în mașină, oriunde ți-ar fi la îndemână.

Acest plan conține propriile tale sfaturi, pe care ți le-ai oferit într-o stare de calm, cu mintea limpede. Ai încredere în ele și urmează-le!

Obține sprijin psihologic acum

Dacă treci printr-o perioadă dificilă contactează-mă pentru a discuta o abordare personalizată.

Eu te voi sprijini în traversarea ei, inclusiv în elaborarea acestui plan de siguranță.

Share

Articole similare

Cum pot scăpa de gânduri? Tratament pentru ruminație

Cum pot scăpa de gânduri? Tratament pentru ruminație

Ți se întâmplă să te gândești iar și iar la problemele tale, fără a ajunge la o soluție? Ți se întâmplă să ai o amintire neplăcută, care aduce după sine altă și altă amintire, la fel de tristă? Te judeci des și te concentrezi pe defectele tale, gândindu-te că ar fi trebuit să te descurci mai bine, să faci mai multe, să fi ajuns mai departe? Îți pui întrebări de tipul „De ce mi se întâmplă tocmai mie asta?”, „De ce mă simt așa de rău?” Rămâi blocată ore în șir gândindu-te la propriile eșecuri și greșeli?

Mai mult